Stari de agregare

În fizică și chimie, se numește stare de agregare o formă a materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice calitative, care se traduc printr-o anumită comportare la scară macroscopică. Tradițional, sunt cunoscute trei stări de agregare, descrise prin proprietățile de volum și formă. În stare solidă, materia are volum și formă fixe; în stare lichidă are volum fix dar se adaptează la forma vasului în care este conținută; în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil, luând forma corespunzătoare. Această clasificare este însă incompletă și aproximativă: există stări de agregare cu proprietăți noi sau intermediare, cum sunt stările de plasmă sau de cristal lichid.

Noțiunea de stare de agregare este mai largă dar mai imprecisă decât noțiunea termodinamică de fază. În termodinamică, o fază este o componentă omogenă a unui sistem eterogen care coexistă, în echilibru termodinamic, cu alte faze. Un sistem compus din apă și gheață constă din două faze, în două stări de agregare diferite (una lichidă și cealaltă solidă). Un sistem compus din apă și ulei constă și el din două faze, în aceeași stare de agregare (lichidă).

Transformări de stări de agregare

Topirea & solidificarea

Trecerea unei substante din stare solida in lichida se numeste Topire. Solidificarea, este fenomenul invers topirii si consta in trecerea unei substante din stare lichida in solida.

Topirea are loc o absorbtie de caldura, iar solidificarea are loc o cedare de caldura.

Legile topiri & solidificari :

1.Temperatura de topire ramane constanta, daca presiunea ramane constanta.La fel si pentru solidificare;

2.Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare;

3.In timpul topiri(solidificari) volumul substantei se modifica astfel, majoritatea substantelor isi maresc volumul la topire si il micsoreaza la solidificare;

Exceptie :apa,fonta,bizmutul se comporta invers.

Aliajele sunt amestecuri omogene de doua sau mai multe metale.Teperatura de topire a aliajului este mai mica decat temperatura de topire a fiecarui component al sau.

Masa unui corp nu se modifica in timpul topiri sau al solidificarii.

Vaporizarea & condensarea (lichefierea)

Trecerea unei substante, din stare lichida in stare de vapori (gazoasa) se numeste Vaporizare

Fierberea este vaporizarea care are loc in toata masa lichidului. Evaporarea este vaporizarea care are loc la suprafata lichidului.

Factori ce influenteaza evaporarea

- temperatura;

- suprafata de intindere, cu cat este mai mare, evaporarea are loc mai repede;

- agitatia aerului din jurul corpului sau a substantei (vantul) grabeste evaporarea.

- natura substantei, substante ca : acetonul, eterul,benzina, etc, se evapora foarte repede si se numesc volatile. Evaporarea se produce cu absorbtie de caldura.

Trecerea unei substante din stare de vapori in stare lichida se numeste Condensare sau Lichefiere.

Sublimarea & desublimarea

Substante ca : naftalina, canforul, acidul benzotic, etc, au propietatea de a trece din stare solida direct in stare de vapori.

Spunem ca ele sublimeaza.

Fenomenul invers de transformare din stare de vapori direct in stare solida se numeste Desublimare.